Taina Botezului

Taina Botezului



Prin Taina Botezului, instituita de Mantuitorul, omul care crede in Hristos renaste din apa si din Duh la viata cea adevarata in Hristos si devine membru al Bisericii. Taina se savarseste prin intreita afundare in apa a celui ce se boteaza in numele Sfintei Treimi, savarsitorul ei fiind preotul sau episcopul. Numai in caz de urgenta, din temerea de moarte apropiata a celui care are sa primeasca Botezul, aceasta Taina poate fi savarsita de orice membru al Bisericii.



Instituirea Botezului



Taina botezului a fost instituita de Mantuitorul. Ea a fost prefigurata inca din Vechiul Testament prin: circumciziunea fiilor lui Israel, ca semn al legamantului lor cu Dumnezeu (Deut, 30, 6 ; Col., 2, 11 ; Rom., 2, 28-29). Botezul lui Ioan, asa cum spune Ioan insusi, nu este botezul crestin (Ioan, 1, 33), insa a preinchipuit botezul crestin, fiind in acelasi timp un ritual pregatitor pentru primirea lui Mesia de catre evrei si adeverirea lui fata de lume (Matei, 3, 11). Botezul lui Ioan, desi era de la Dumnezeu (Ioan, 1, 33 ; Luca, 3, 2-3) si se savarseste prin cu­fundare in apa ca si cel crestin instituit de Hristos, este totusi inferior celui crestin fiindca nu se conferea prin el harul dumnezeiesc. El era doar un botez al pocaintei spre iertarea pacatelor (Matei, 3, 11; Luca,3,3).



Protestantii spun, in general, ca botezul crestin nu se deosebeste in mod esential de cel al lui Ioan Botezatorul. Luther, de pilda, spune ca Botezul crestin este o perfectionare a botezului lui Ioan. Aceasta conceptie este gresita, caci acesteia i se opun insesi cuvintele lui Ioan Bo­tezatorul si, apoi, cuvintele Mantuitorului Hristos (Matei, 3, 11; Luca, 3, 3, 16 ; Ioan, 3, 3, 5, 6).



Dar de ce n-a botezat Hristos, ne-o spune insusi sfantul Ioan cand zice : "Acela va va boteza cu Duh Sfant si cu foc". Dar Duhul Sfant nu fu­sese inca dat. Acesta ne-a fost dat de Hristos insusi, de sus, de la Tatal (Ioan, 14, 26 ; 15, 26) venind in lume la Cincizecime (Fapte, 2, 1-4). Apostolii trebuiau sa se imbrace mai intai ei insisi cu toata puterea Du­hului, cum s-a si intamplat la Cincizecime (Luca, 24, 49 si Fapte, 2, 1-4), ca apoi ei sa boteze cu apa si cu Duh Sfant, cum au si facut incepand dupa Pogorare cand s-au botezat adaugandu-se apostolilor "ca la trei mii de suflete" (Fapte, 2, 41).



Cu botezul lui Ioan s-a botezat, este adevarat, si Mantuitorul, dar nu pentru ca El avea nevoie de curatire de pacate, fiind Dumnezeu-Omul, ci pentru a ne arata importanta si lucrarea botezului pe care il va institui si a implini Legea, ca sa se descopere lumii taina lui Dum­nezeu cel in Treime inchinat, in numele Caruia sa ne botezam si noi. Taina botezului a fost instituita de Hristos insusi indata dupa in­vierea Sa din morti, odata cu trimiterea apostolilor la propovaduirea Evangheliei catre neamuri : "Mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, invatandu-le sa pazeasca toate cate Eu v-am poruncit voua, si iata Eu cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacului" (Matei, 28, 19-20).



Botezul savarsit insa cu o alta formula decat cea trinitara, prin care nu se exprima distinct persoanele Sfintei Treimi, nu este valid si nu a fost recunoscut niciodata ca valid de Biserica. De aceea, sinoadele au prescris rebotezarea tuturor celor care au fost botezati cu o formula in­corecta (Can. 95, Sinodul V-VI; Can. 8, Laodiceea).



Botezul cu apa si Duh



Sfanta Scriptura ne descopera ca toate formele de existenta creata au luat fiinta din lucrarea Duhului asupra apelor.



Prin despartirea omului de Dumnezeu, Duhul n-a incetat sa sustina pe oameni si sa conlucreze cu ei la nasterea urmasilor lor, care au propria lor identitate. In Cuvan­tul intrupat, apa si Duhul se unesc insa din nou. Hristos Se afunda in Iordan si Duhul pogoara peste ape. Invierea Lui va trans­forma in apa vie apa mortii. A tre­buit sa se scufunde Fiul in firea omeneasca si prin ea in apa, pen­tru ca noi, scufundandu-ne in apa, sa ne inaltam spre viata Sa dumnezeiasca in Duhul Lui cel Sfant.



Biserica Ortodoxa nu cunoaste un botez al apei, si altul al Duhului, fiindca apa este mediul prin care lucreaza Sfantul Duh asupra intregii fiinte psiho-fizice a omului. In rugaciunea de sfintire pre­alabila a apei se cere venirea Duhului pentru curatirea apei de lucrarea puterilor demonice, pentru ca ea sa devina, prin po­gorarea deplina a Duhului, loc al nasterii omului nou in Hristos.



In Biserica veche s-a practicat, pe langa botezul prin cufundare, si botezul prin turnare (varsare) si stropire. Dar numai in mod exceptional, cand era vorba de bolnavi. Unii cred ca botezul atat prin turnare cat si prin stropire s-a folosit din timpul apostolilor. Se crede ca chiar sfantul apostol Pavel, care a fost botezat de Anania in casa, ar fi fost botezat prin turnare (Fapte, 9, 18 ; 22, 16). La fel si temnicerul din Filipi, cu toata casa lui (Fapte, 16, 33). Stiri despre existenta si validitatea bo­tezului prin turnare avem de la sfarsitul sec. I. In Invatatura celor doi­sprezece Apostoli (cap. 7). Dar ceea ce a fost o exceptie in Biserica veche nu poate fi o norma generala, cum a stabilit Biserica Romano-Catolica (sec. XIV) si apoi Bi­sericile protestante. Protestantii si metodistii savarsesc botezul mai ales prin stropire. Biserica Ortodoxa, fidela Traditiei apostolice, invata si sustine botezul prin cufundare, ca unul care este indicat de Mantuitorul prin cuvintele de instituire.

Efectele Botezului



Actul Botezului consta in afundarea intreita a primitorului in apa, insotita de declaratia constatatoare rostita de preot: "Se boteaza robul lui Dumnezeu (N) in numele Tatalui, al Fiului si al al Sfantului Duh". Caracterul de declaratie si de constatare al cu­vantului "se boteaza" sau al celui analog din celelalte Taine (se cununa, se impartaseste) arata ca Taina se savarseste vizibil prin actul si cuvantul preotului, dar invizibil, prin lucrarea lui Hristos.



Prin Botez si afundarea omului in apa in numele Sfintei Treimi se produce moartea omului vechi si renasterea lui la viata ade­varata in Hristos. O data cu aceasta omul se spala de pacatul stramosesc si de toate pacatele savarsite mai inainte si se im­prima chipul lui Hristos in el. Prin aceasta omul, unindu-se cu Hristos, este introdus in Biserica si devine membru al Trupului tainic al Domnului.



Botezul ca mijloc de inaintare spre asemanarea cu Hristos



Viata cea noua este un dar de sus care ne vine prin Botez datorita Mantuitorului Iisus Hristos. Caci "daca am murit impre­una cu Hristos, credem ca vom si vietui impreuna cu El" (Ro­mani 6, 8). Insa acest dar trebuie pastrat si dezvoltat prin sarguinta noastra. Darul este si o datorie.



Cine nu pa­zeste si nu dezvolta curatia primita la Botez se face salas al mai multor demoni decat inainte de Botez si greu se va mantui. Nerepetarea Botezului arata obligatia de a nu mai pacatui o data ce am primit puterea de a evita pacatul. Nu este vorba de pacatele cele usoare, care se pot vindeca prin Taina Pocaintei, ci de pacatul renegarii lui Hristos si al iesirii din Biserica. Acestia nu sunt botezati din nou, pentru ca harul botezului nu se da de doua ori. Ei nu "renasc" de doua ori, pentru ca nici din trup nu se nasc de doua ori si nu de doua ori vin pe lume cu pacatul stramosesc.



Botezul, usa de intrare in Biserica



Ridicarea din moarte a omului vechi, la starea de viata adevarata a omului nou nu inseamna ca este chemat la o existenta individualista, ci sa faca parte din comuni­tatea celor ce constituie Biserica, trupul comunitar al Domnului. Intr-o rugaciune de la Botez, adresata de preot lui Dumnezeu, se zice: "inchipuieste pe acesta intru Hristosul Tau... si-l zideste pe dansul pe temelia Apostolilor si a Proo­rocilor Tai (Efeseni 2, 20) si sa nu-l surpi, ci sadeste-l pe el ca mladita a adevarului celui aratat in sfanta Ta soborniceasca si apostoleasca Biserica si sa nu-l smulgi". De aceea, dupa Botez, cel nou botezat este dus la Sfantul Altar, in fata usilor impa­ratesti, si este impartasit cu Trupul si Sangele Domnului ca semn al incorporarii lui depline in Biserica.



Biserica poate boteza si pe cei ce vin la ea botezati in afara ei, daca in unitatea crestina de unde vine el nu exista deplinatatea credintei. In lumina Bisericii se explica si posibilitatea botezarii unui om, in caz de urgenta, de unul din madularele ei laice. Botezul savarsit in afara Bisericii prin intre­ita afundare sau stropire in numele Sfintei Treimi poate fi validat de Biserica, prin iconomie, la primirea in Biserica a celui botezat in afara ei. Recunoasterea acestui Botez din partea Bisericii este ca un fel de completare ulterioara a partii lui externe cu deplina­tatea puterii dumnezeiesti primita acum de cel botezat in afara ei, prin punerea lui in acord cu credinta Bisericii.



Botezul copiilor



Botezul copiilor este o necesitate. Trimitand pe sfintii apostoli la propovaduire, Mantuitorul Hristos le spune sa boteze pe toti care vor crede in El. Si cum cei ce pot crede sunt adultii, porunca Domnului se refera in primul rand la ei. Dar ea nu exclude nici pe copii. Era natural ca adultii auzind cuvintele Evangheliei sa se fi simtit obligati intii sa primeasca botezul. Dar dupa ce au fost botezati ei, nu era nici o piedica sa fie botezati si copiii acestora. Sfintii apostoli, care stiau de la Hristos ca nimeni nu se poate mantui fara botez (Ioan, 3, 5), si de aceea au botezat si copiii. Ei boteaza familii intregi care cuprin­deau, negresit, copii : temnicerul din Filipi, auzind cuvantul lui Dumne­zeu din gura lui Pavel si Sila, s-a botezat el si toti ai lui (Fapte, 16, 33) ; la fel Lidia, auzind cuvantul lui Dumnezeu, s-a botezat ea "si casa ei" (Fapte, 16, 15) ; sfantul apostol Pavel spune ca a botezat "casa lui Ste­fana" (I Cor., 1, 16). Origen, de pilda, spune ca Biserica a primit de la sfintii apostoli traditia de a boteza copiii, iar canonul 110 al sinodului din Cartagina anatematizeaza pe cei ce resping necesitatea botezului copiilor.



Inscriptii din catacombe dau, de asemenea, marturii despre botezul copiilor. Este adevarat ca botezul copiilor nu devenise o regula generala in primele secole; in primele veacuri, era si institutia catehumenatului, adica a pregatirii pentru botez, si erau multi catehumeni care amanau botezul cat mai mult si, daca era posibil, pana pe patul de moarte, stiind ca botezul sterge toate pacatele, deci nu numai pe cel stramosesc. Intre cei trei mii botezati la cincizecime au fost sigur si copii (Fapte 2, 38-39).

Administrarea Sf. Taine a Botezului



Administrarea Sf. Taine a Botezului este primul act prin care-se, aplica puterea sfintitoare. Ea nu se aplica insa vreunui membru al Bisericii, ci unei persoane care inca nu face parte din Biserica si care, astfel, este situata in afara Bisericii.



Normele canonice sau randuielile, care trebuie sa fie observate la savarsirea Sf. Botez, se impart in patru categorii si anume : in norme sau randuieli privitoare la cei care au dreptul sa savarseasca Botezul; in norme privitoare la cei care pot primi Botezul; in norme privitoare la savarsirea Botezului insusi si in norme privitoare la efectele admi­nistrarii Sf. Taine a Botezului.



a) Ce dispun aceste norme in privinta savarsitorului Sf. Taine a Botezului ? Ele prevad ca, in mod obisnuit, Sf. Taina a Botezului se savarseste de catre episcop si de catre presbiter, putand fi ajutat nu numai prin prezenta, ci si prin impreuna lucrare harica de catre diacon, iar in cazurile cand nu este posibil sa savarseasca aceasta Sf. Taina un episcop sau un presbiter, ea poate fi savarsita si de un diacon sau chiar si de catre un laic, barbat sau femeie, ori de un monah sau de o mo­nahie, daca acestia sunt ei insisi botezati in mod valid si nu sunt eretici.



In cazul cand un botez este savarsit in conditii exceptionale - din necesitate - de alt crestin decat de un episcop sau de un preot, el se socoteste botez valid, prin iconomie. O data savarsit botezul acesta de necesitate sau prin iconomie, se mai pot citi cel mult unele rugaciuni deosebite de catre episcop sau de catre presbiter. (Can. 46-50 ap.).



Nu au calitatea de a savarsi botezul nici un cleric si nici un crestin care au cazut in erezie (can. 68 ap.).



b) In privinta primitorului Sf. Taine a Botezului, randuielile tradi­tionale si canonice ale Bisericii prevad ca acesta poate fi orice fiinta umana in viata.



In cazul cand persoanele care urmeaza a primi Sf. Botez nu sunt in varsta si nu pot marturisi ele insele credinta crestina, trebuie sa fie asistate de alta persoana dreptcredincioasa, care indeplineste rostul de parinte sufletesc, garant, martor, tutore religios crestin al noului bo­tezat. Persoana aceasta se cheama nas, iar fata de el, per­soana pe care o asista la botez, dobandeste numele de fin si intre am­bele persoane, adica intre nas si intre fin, precum si intre rudele de sange ale acestora se stabileste o inrudire cu caracter religios care se numeste nasie (can. 57 Trul.).



De la sfarsitul epocii apostolice si mai precis din epoca postapostolica s-a introdus randuiala ca persoanele ajunse la starea constiintei de sine, daca isi manifestau dorinta de a primi botezul, sa fie trecute prin mai multe trepte sau stari premergatoare Botezului si anume: mai intai, sa li se dea un nume crestinesc, apoi sa fie supusi catehizarii, adica sa intre in categoria asa-zisilor catehumeni. Abia dupa ce ispraveau catehumenatul, erau supusi exorcismelor si admisi sa participe la sfintele slujbe, in cadrul carora erau botezati (cari. 7 II ec).



O categorie aparte de candidati la botez o formau asa-numitii cli­nici, adica oameni bolnavi care zaceau. Acestia erau botezati numai daca erau destul de constienti ca sa-si exprime dorinta de a primi Sf. Botez.



Alta categorie aparte o formau cei al caror botez nu era sigur. In cazul lor, fie ca erau copii care nu puteau marturisi ca au fost sau nu botezati, fie ca erau adulti care nu aveau siguranta ca au primit un botez valid, Sf. Botez se savarsea folosindu-se o formula deosebita prin care se face rezerva ca Sf. Botez se savarseste numai daca primitorul nu a fost botezat in mod valid (can. 72 Cart. ; 84, VI. ec).



Canoanele mai prevad si alte categorii de primitori ai Botezului, dintre care mai mentionam - in mod special - pe eretici sau pe cei ce au primit Botezul de la eretici, caci ereticii sunt de doua feluri sub acest raport, adica, unii care primisera Botezul in mod valid si deveni­sera membri ai Bisericii, iar apoi au cazut in erezie, iar altii care n-au primit Botezul Bisericii, ci numai botezul savarsit de eretici, adica un botez formal care nu i-a facut partasi de harul Sf. Botez.



In cazul revenirii si reprimirii in Biserica a celor din prima ca­tegorie, ei nu mai sunt rebotezati, ci li se cere doar sa se lepede de erezie, dand anatemei impreuna cu Biserica toata ratacirea si marturi­sind in scris credinta pe care o marturiseste Biserica, dupa care sunt unsi cu Sf. Mir (can. 7 II ec. , can. 95, VI ec).



In cazul celor din a doua categorie, insa, atat randuielile bisericesti traditionale, cat si cele cuprinse in mai multe canoane, obliga sub pe­deapsa caterisirii ca botezul lor sa nu fie primit, iar cei aflati in aceasta situatie sa fie botezati, pentru ca in asemenea cazuri nu se repeta bo­tezul, ci el numai se savarseste in chip valid asupra cuiva, care nu fusese botezat de fapt.



c) In privinta savarsirii Sf. Botez randuielile traditionale ale Bise­ricii au statornicit si canoanele au confirmat, prin norme precise sa se urmeze intocmai ceea ce a poruncit Domnul care le-a cerut Sfintilor Sai Apostoli sa savarseasca Botezul in numele Sfintei Treimi, prin cuvin­tele : "Mergand, invatati toate neamurile, botezandu-i pe ei in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh" (Mat. 28, 19). De asemenea, tot pe baza practicii si a normelor canonice, s-a statornicit ca botezul sa fie savarsit prin trei afundari (can. 50 ap. , can - 7 II ec.; 91 Vasile cel Mare).

O data savarsit in mod valid, Botezul nu se mai repeta, adica este interzis a se repeta, sub pedeapsa caterisirii (can. 47. ap. , 48 Cart.).



Locul unde se savarseste Sf. Botez este biserica. Savarsirea lui in alta parte se poate face numai cu aprobarea episcopului, in caz contrar se prevede pedeapsa caterisirii (can. 31, 59 VI ec. ; 12, I-II).



d) Normele care se ocupa de efectele Botezului, arata ca cel bo­tezat devine membru al Bisericii sau dobandeste ceea ce s-ar putea numi cetatenia bisericeasca, devenind astfel subiect de drepturi si de indatoriri in cadrul societatii religioase crestine, care se numeste Bi­serica, in aceasta calitate si numai in aceasta calitate, el poate primi si celelalte Sf. Taine si ierurgii ale Bisericii.



Botezul administrat in mod valid nu se mai repeta sub pedeapsa caterisirii (can. 47 ap. ; 48 Cart.), pentru ca efectul principal al botezu­lui, care este stergerea pacatului originar, nu se pierde. Nici chiar prin caderea in erezie nu se mai recade in starea de pacat originar.

• Randuiala botezului pe scurt




Se cuvine a sti ca de va fi pruncul atat de slab, incat sa fie primejdie si indoiala ca nu va trai pana ce se va plini toata randuiala Botezului, precum mai sus s-a randuit, la o astfel de intamplare, se aduce apa si preotul lasa acea lunga randuiala si savarseste pe scurt, dupa cum se arata mai jos, incepand asa:



Binecuvantata este Imparatia Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Apoi: Sfinte Dumnezeule..., Preasfanta Treime..., Tatal nostru..., Ca a Ta este Imparatia...



Apoi preotul zice aceasta



Rugaciune



Domnului sa ne rugim.




Doamne Dumnezeule, Atottiitorule, Facatorule a toata zidirea cea vazuta si cea nevazuta, Cel ce ai facut cerul si pamantul, marea si toate cele ce sunt in ele, Cel ce ai adunat apele la un loc, Cel ce ai incuiat adancul si l-ai pecetluit pe el cu infricosator si slavit numele Tau, Cel ce ai ridicat apele mai presus de cer, Tu ai intemeiat pamantul pe ape, Tu ai intarit cu puterea Ta marea, Tu ai zdrobit capetele balaurilor in ape, Tu infricosator esti si cine iti va sta impotriva? Cauta, Doamne, spre zidirea Ta aceasta si spre apa aceasta, si-i da ei har de izbavire, binecuvantarea Iordanului; fa-o pe ea izvor de nestricaciune, dar de sfintenie, dezlegare de pacate, vindecare de boli, demonilor pieire, de puterile cele potrivnice neatinsa, plina de putere ingereasca, ca sa fuga de la ea pizmasii zidirii Tale, ca am chemat numele Tau, Doamne, cel minunat, slavit si infricosator pentru cei potrivnici.



Si indata toarna untdelemn in apa si apoi il boteaza, zicand:



Se boteaza robul lui Dumnezeu (N) si celelalte. Apoi il unge cu Sfantul Mir, zicand: Pecetea darului Sfantului Duh. Amin. Si dupa aceasta imbracandu-l pe el, inconjoara cu dansul, dupa obicei, cantand: Cati in Hristos v-ati botezat...Si facand sfarsit, il impartaseste.



Iar dupa aceasta, intamplandu-se ca sa traiasca pruncul, atunci dator este preotul sa-i citeasca toata slujba Botezului, afara de afundare si ungere.



SE CUVINE A STI iarasi, ca de va fi pruncul slab precum mai sus s-a zis, si nu s-ar intampla preot, atunci,ca sa nu moara pruncul nebotezat, orice parte barbateasca, sau nefind nimenea dintre barbati, atunci moasa, sau orice alta femeie luand apa, sa-l boteze, zicand: Se boteaza robul lui Dumnezeu (N), in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.



Iar de va trai pruncul dupa acest botez, trebuie si fie adus la preot ca si plineasca ungerea ca Sfantul Mir si toata slujba Botezului dupa cuviinta.



RUGACIUNILE



ce se citesc dupa patruzeci de zile femeii care a nascut



Iar cand se implinesc 40 de zile, se aduce pruncul in biserica, ca sa se imbisericeasca, adica sa faca inceput intrarii in Biserici. El este adus de maica sas fiind curatita, si fiind de fata si nasul cel ce l-a botezat.



Iar preotul incepe, zicand:



Binecuvantat este Dumnezeul nostru..., Sfinte Dumnezeule..., Preasfanta Treime..., Tatal nostru..., Ca a Ta este Imparatia... Apoi troparul zilei; iar de vei vrea, zi si troparul si condacul sfantului al carui hram este.



Apoi: Slava... Si acum...



Doamne, cu rugaciunile tuturor sfintilor si ale Nascatoarei de Dumnezeu, pacea Ta da-ne-o noua si ne miluieste pe noi ca un indurat.



Si plecandu-si mama capul impreuna cu pruncul, face preotul semnul Sfintei Cruci peste ei si, punand epitrahilul pe capul ei, zice aceasta




Rugaciune



Domnului sa ne rugam.



Doamne Dumnezeule, Atottiitorule, Tatal Domnului nos­tru Iisus Hristos, Care cu cuvantul Tau toata firea cea cuvantatoare si cea necuvantatoare ai zidit si toate din nefiinta in fiinta le-ai adus, Tie ne rugam si pe Tine Te chemam, pe roaba Ta aceasta (N), pe care ai mantuit-o cu voia Ta, curateste-o de tot pacatul si de toata intinaciunea, ca, venind in biserica Ta cea sfanta, sa se invredniceasca fara de osanda a se impartasi cu Sfintele Tale Taine. Ca bun si iubitor de oameni Dumnezeu esti si Tie slava inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Preotul: Pace tuturor. Capetele voastre Domnului sa le plecati.



Rugaciune pentru mama pruncului



Doamne Dumnezeul nostru, Care ai venit in lume pentru mantuirea neamului omenesc, vino si la roaba Ta aceas­ta (N) si o invredniceste pe ea, pentru rugaciunile cinstitei preotimi, sa se adaposteasca in sfanta soborniceasca biserica Ta si sa intre in casa slavei Tale. Si o invredniceste sa se impartaseasca cu cinstitul Trup si scumpul Sange al Hristosului Tau. Spala-i intinaciunea trupului si necuratia sufletului, la plinirea acestor patruzeci de zile, ca, invrednicindu-se a intra in biserica Ta cea sfanta, sa slaveasca impreuna cu noi preasfant numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Trebuie a sti ca de va fi murit pruncul, aici se face sfarsitul.



Iar de traieste pruncul, citeste si aceste rugaciuni ale pruncului, punand mana pe capul lui.



Rugaciune pentru prunc



Si pe acest prunc nascut dintr-insa binecuvinteaza-l, creste-l, sfinteste-l, intelepteste-l, fa-l intreg la minte si cu buna pricepere. Ca Tu l-ai adus pe acesta si i-ai aratat lui lumi­na cea simtitoare, ca sa se invredniceasca si de lumina cea intelegatoare in vremea pe care Tu ai hotarat-o. Si sa se numere impreuna cu turma Ta cea sfanta, prin Unul-Nascut Fiul Tau, cu Care binecuvantat esti impreuna cu Preasfantul si bunul si de-viata-facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Domnului sa ne rugam



Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce prunc fiind, la patru­zeci de zile, ai fost adus la Templul Legii de Maria, cea neispitita de nunta si sfanta Maica Ta, si in bratele dreptului Simeon ai fost tinut, insuti Stapane atotputernice, si pe acest prunc, care a fost adus ca sa fie infatisat Tie, Facatorul tuturor, binecuvinteaza-l si spre tot lucrul bun si bineplacut Tie creste-l, departand de la dansul toata puterea potrivnica prin insem­narea chipului Crucii Tale, ca Tu esti Cel ce pazesti pruncii, Doamne. Ca, invrednicit de Sfantul Botez, sa dobandeasca partea alesilor Imparatiei Tale, fiind pazit impreuna cu noi, cu harul Sfintei si Celei de o fiinta si nedespartitei Treimi. Ca Tie se cuvine toata slava, multumirea si inchinaciunea, impreuna cu Parintele Tau cel fara de inceput si cu Preasfantul si bunul si de-viata-facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Preotul: Pace tuturor. Diaconul: Capetele voastre Domnului sa le plecati.



Dumnezeule, Parinte atotiitorule, Care, prin Isaia, marele cuvantator intre prooroci, mai inainte ai vestit noua intruparea cea din Fecioara a Unuia-Nascut Fiului Tau si Dumnezeului nostru, Cel ce in zilele cele mai de pe urma, cu bunavoirea Ta si prin impreuna-lucrarea Sfantului Duh, pentru mantuirea noastra a celor muritori, prin milostivirea cea nemasurata, a primit a Se face prunc dintr-insa; si dupa obi­ceiul din Legea Ta cea sfanta, la implinirea zilelor de curatire, El, Care era adevaratul datator al Legii, a socotit drept sa fie infatisat, preotului si a primit sa fie tinut in brate de dreptul Simeon; inchipuirea acestui lucru de taina aratat am cunoscut-o la proorocul mai sus pomenit prin carbunele din cleste, iar urmarea ei o tinem si noi cei credinciosi in Legea harului; insuti si acum, Cel ce pazesti pruncii, Doamne, binecuvinteaza pe pruncul acesta, impreuna cu parintii si cu nasii lui, si invrednicit fiind de nasterea cea din apa si din Duh, numara-l pe el cu turma cea sfanta a oilor Tale celor cuvantatoare care se numesc cu numele Hristosului Tau. Ca Tu esti Cel care petreci intru cei de sus si privesti spre cei smeriti si Tie slava inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Apoi luand preotul pruncul, face cu dansii semnul cruci inaintea usilor bisericii, zicand:



Se imbisericeste robul lui Dumnezeu (N), in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Dupa aceea il duce in biserica, zicand:



Intra-voi in casa Ta, inchina-ma-voi in biserica Ta cea sfanta.



Si mergand in mijlocul bisericii zice iarasi aceasta:



Se imbisericeste robul lui Dumnezeu...



Apoi zice:



In mijlocul bisericii Te voi lauda.



De aici il duce inaintea usilor altarului, zicand:



Se imbisericeste robul lui Dumnezeu.



Si de va fi parte barbateasca il duce pe dansul in sfantul altar si-l inchina la cele patru laturi ale Sfintei Mese, iar de va fi parte femeiasca o duce pana la usile imparatesti, o inchina la Icoanele catapetesmei si la iconostas si apoi zice:



Acum libereaza pe robul Tau, Stapane, dupa cuvantul Tau in pace, ca vazura ochii mei mantuirea Ta, pe care ai gatit-o inaintea fetei tuturor popoarelor, lumina spre descoperirea neamurilor si marire poporului Tau Israel.



Si dupa acestea il pune pe el inaintea usilor altarului; si asa, inchinandu-se nasul de trei ori, il ia pe el si iese. Iar nefiind el de fata, atunci il ia mama pruncului, inchinandu-se de trei ori, si preotul face sfarsitul asa:



Cel ce a binevoit a fi tinut in brate de dreptul Simeon, pentru a noastra mantuire, Hristos, Adevaratul nostru Dumnezeu, pen­tru rugaciunile Preacuratei Maicii Sale si ale tuturor sfintilor, sa ne miluiasca si sa ne mantuiasca pe noi, ca un bun si de oameni iubitor.

bravo....

ilona...s-a interesat ...daca a botezat

ely-lenuta a scris:

ilona...s-a interesat ...daca a botezat

poi nuuuuuuu???????

poate o sa botezam si noi si o sa stim ce se face!

eu as vrea sa botez..................

ilona.....
si mie mi-e folositor acest subiect....ca se aporpie nasterea finutei...

SA FIE SANATOASA SI SA CREASCA FERICITA!

putem pune poze cu botezul?

sigur....

cand naste?

AlinaStoichiciu a scris:

ilona.....
si mie mi-e folositor acest subiect....ca se aporpie nasterea finutei...

ce copil frumos.......

multumesc

ce dragalasa eeeeee!

o printesa scumpa