leacuri cu plante medicinale - camara verde a bunicii

Raceala si gripa

Bai complete cu ace de pin (sau esenta) - temperatura din camera de baie sa fie de 18-21 grade C, iar temperatura apei din cada de 35-38 grade C. Durata baii sa nu depaseasca 20 de minute. Se adauga 150 g de ace de pin oparite intr-un saculet pe baie de aburi sau 10 picaturi de ulei de pin (se gaseste la Plafar). Dupa baie, obligatoriu, urmeaza odihna la caldura in pat, vreme de o ora. (Nu faceti niciodata baie cu stomacul plin. Evitati baile calde daca suferiti de varice, iritatii si infectii ale pielii, tulburari de ritm cardiac.)

Diaree

Afinul are actiune antiseptica si astringenta; este antisclerogen, indicat in ateroscleroza si in fragilitatea capilarelor. De la el se folosesc fructele uscate si frunzele.

Este indicat in diaree, colibaciloza, in sechele de infarct, in varice, hemeralepie nocturna, este antidiabetic (infuzia de frunze este recomandata in eczeme, decoct de frunze uscate, in obezitate). Se consuma zilnic 350 g. Contra diabetului se poate asocia cu pastai de fasole si frunze de dud, folosindu-se sub forma de ceai neindulcit sau indulcit cu zaharina, cate o ceasca inainte de mese.

Afinul mai este indicat in infectia urinara, ca antiseptic minor si diuretic, in reumatism, in guta, in colita de fermentatie sau de putrefactie.

Ceaiul se prepara din 250 ml de apa in care se fierb fructe uscate.
Se asociaza cu coaja de stejar, flori de musetel sau frunze de menta.


Banana -diaree

Ca si marul, banana contine pectina. Banana trebuie sa fie galbena cu cateva pete mici maronii (necoapta este greu digerabila). La copiii sub 6 luni se poate fierbe cateva minute in coaja.
Este recomandata atit pentru diaree cit si in constipatie.

Banana e un fruct cu o valoare nutritiva ridicata, iar combinata cu laptele ofera multi nutrientii necesari organismului.
Ajuta la retinerea calciului, fosforului si azotului; este folosita ca hrana dietetica imotriva dereglarilor intestinale; neutralizeaza supra-aciditatea sucurilor gastrice.
Se foloseste in tratamentul gutei, artritelor, la bolile de rinichi, la alergii, urticarii, in supraponderabilitate, dereglari menstruale (bananele gatite).
In cazul arsurilor, se face un pansament dintr-o banana coapta, peste care se aplica un bandaj.


Cimbrul - laringita/bronsita

Are proprietati antibacteriene si ajuta in tratamentul infectiilor cailor respiratorii superioare.

Infuzie din 1-2 lingurite de planta uscata peste care se toarna o cana de apa fierbinte. Lasati vasul acoperit timp de 10 minute. Strecurati. Beti 2-3 cani pe zi.

Coada soricelului
- (abcesele dentare, alergii, urticarie, circulatie sanguina, tuse, vezica urinara, dureri

Infuzia cu 1/2 lingurita flori la 200 ml apa recomandata pentru abcesele dentare, alergii, urticarie. Se folosesc si bai de sezut pentru iritatii fesiere (asociat cu galbenele) sau pentru contuzii si lovituri.

Planta are un miros nu prea placut si un gust amarui. Ceaiul de coada soricelului regleaza circulatia sanguina, este antispastic al sistemului vascular, stimuleaza metabolismul si functiile aparatului digestiv. Sucul proaspat si extractul de coada soricelului fac parte din curele de primavara, se intrebuinteaza pentru tratarea malariei, a tumorilor ficatului si splinei.
Un litru de ceai de coada soricelului, baut zilnic, este foarte indicat in combaterea tusei, catarului bronsic si pulmonar sau in cazul afectiunilor vezicii urinare. Este, de asemenea, folosit in homeopatie ca hipotensor, temperand fluxul sanguin spre cap, combate durerile reumatice, ametelile, vindeca ochii care lacrimeaza mereu, hemoragiile nazale, durerile de urechi, senzatiile de gat rigid, hiperaciditatea gastrica, durerile abdominale, diareea, viermii intestinali si hemoroizii.
Un ceai de coada soricelului amestecat cu musetel – o lingura la fiecare ora – ii ajuta pe copiii deshidratati sa retina lichid.
Tinctura de coada soricelului este un remediu impotriva digestiei defectuoase si un bun diuretic. Combinat cu patlagina si sunatoarea, ceaiul de coada soricelului este indicat in tratarea afectiunilor sistemului nervos si a durerilor de spate.



astept si de la voi sfaturi!

O sa ma documentez si eu...si o sa revin ...acum nu-mi vine nimic in minte... :D

asteptam sa te documentezi....poate iti spune si tie bunica vre-un leac!

ceaiul de ceapa -ptr tuse dar nu stiu sa va spun ce si cum eu i-am facut lui ali cind era mai micuta si ia facut bine!
Ceai de musetel
Extern: ca emolient, antiseptic si descongestiv ano-rec-tal.
Intern: se recomanda pentru tratamentul gastritelor, enterocolitelor, dismenoreelor, diareei, infectiilor renale, astmu­lui bronsic la copii si in boli ale ficatului.
Ceai de soc
Intern: are proprietati diuretice, laxative si galactogoge. Provoaca transpiratie (sudorific) abundenta, ajutand la scaderea temperaturii. Florile de soc au proprietati antinevral­gice.
Intern, ceaiul de flori de soc se ia contra tusei in afectiu­nile aparatului respirator: raceala, gripa, bronsita, ca si in con-stipatie. Se recomanda in reumatism, boli ale aparatului urinar.
Ceaiul de flori de soc mareste cantitatea de lapte ia femeile care alapteaza, se foloseste ca medicament natural in obezitate. Pentru aceleasi motive este recomandat in consti-patiile de natura nervoasa.
Extern, sub forma de bai sau cataplasme, este indicat in abcese, arsuri, avand proprietatea de a calma durerile, avand efect decongestiv. Antiseptic.
Intern - infuzie: 3 lingurite de flori la 300 ml apa clocotita; se beau 4 ceaiuri caldute pe zi. !
Laxativ - infuzie: 2-3 lingurite la 250 ml apa clocotita; se ia seara inainte de culcare.
Extern - infuzie: cantitatea de flori se dubleaza.
Se gaseste in padurile de deal si campie, in luminisuri si !la margini de paduri.
Fructele de soc se folosesc la prepararea marmeladelor si siropului. Siropul se poate prepara din 1000 g suc de fructe ia 800 g zahar. Pentru aroma se poate adauga in timpul fier­berii 50 g flori uscate apoi se filtreaza.

[u]

multumim nana pentru informatii! o sa tinem minte...nu se stie niciodata!

Tusea


Nu este o afectiune, ci un simptom al majoritatii afectiunilor cailor respiratorii. Nu este decit un act reflex produs de iritatia mucoaselor cailor respiratorii, fie datorita prezentei unor corpi straini patrunsi in caile respiratorii, fie prin prezenta produselor patologice ca mucusul in exces, singe sau sputa in caile respiratorii.

In tuse trebuie sa distingem doua faze principale:

faza iritativa, initiala, cind tusea este seaca, fara expectoratii;

faza productiva, cu secretii abundente.

Pentru prima faza fitoterapia recomanda plante sau substante obtinute din plante cu actiune calmanta, antispastica, sedativa pentru a scuti bolnavul de efortul deosebit al cailor respiratorii si al intregului organism, pentru invingerea actului reflex.

In farmacia casei nu trebuie sa lipseasca produse farmaceutice pe baza de codeina fosforica sub forma de comprimate de 15 mg (Codenal) sau Tussamag sirop care contine 5 mg/ml de codeina.

In lipsa acestor produse recomandam urmatoarea reteta:

petale de mac rosu de cimp 20 g

rostopasca 10 g

fructe de anason 20 g

flori si frunze de paducel 10 g.

Din acest amestec se prepara o infuzie folosind o lingura de plante la o cana cu apa clocotita. Dupa 10 minute se filtreaza. Se indulceste cu zahar, dar preferabil cu miere. Se beau la fiecare ora 3 linguri de infuzie, in total trei cani pe zi. Pentru copiii sub 10 ani doza este de o cana pe zi.

Pentru faza a doua (de coctiune)

Dupa calmarea acceselor de tuse se recomanda plante cu actiune emolienta, iar apoi expectorante. Dintre acestea mentionam urmatoarele:

Flori de luminarica

Se prepara o infuzie din doua lingurite la o cana cu apa. Se beau treptat doua cani in cursul zilei indulcite cu miere.

Se continua tratamentul cu flori de tei, care pe linga proprietatile emoliente au si actiune calmanta.

Se administreaza sub forma de infuzie preparata din 2 lingurite de flori la o cana cu apa. Se beau 2-3 cani pe zi.

Infuzia din flori de tei favorizeaza expectoratia prin fluidizarea secretiilor faringo-bronsice.

Flori si frunze de nalba de cultura sau flori si/sau radacini de nalba mare

Din florile si frunzele celor doua plante mentionate se prepara o infuzie, o lingura plante la o cana cu apa; se beau 2 cani pe zi.

Din radacinile de nalba, fragmentate, se prepara un macerat la rece folosind o lingura de radacini la o cana cu apa. Dupa 1-2 ore se filtreaza si se adauga un virf de cutit de bicarbonat de sodiu peste radacinile ramase. Filtratul se aduce peste radacini si se filtreaza din nou prin strecuratoare cu un singur strat de tifon. Intreaga cantitate rezultata se bea in cursul unei zile.

Frunze de patlagina

Se prepara o infuzie dintr-o lingura frunze la o cana cu apa. Se indulceste si se beau 1-2 cani pe zi.

Tot din patlagina se poate prepara un sirop folosind 3 linguri frunze pentru infuzie la 200 ml apa. Dupa filtrare se adauga 130 g zahar si se fierbe la foc domol timp de 10 minute. Se adauga 1 g benzonat de sodiu care se poate procura de la orice farmacie. Pentru copii: 2-3 linguri pe zi. Pentru adulti 5-6 linguri pe zi.

Fitoterapia recomanda si alte specii de plante pentru actiunea lor expectoranta. Aici, dupa modul lor de actiune, distingem doua categorii de plante: cele fluidizante ale secretiilor bronsice si cele care excita centrii respiratorii si ca urmare interventia musculaturii bronsice usurind expectoratia.

In flora tarii noastre avem doua specii de ciubotica cucului care datorita compozitiei chimice complexe indeplinesc ambele actiuni - cea fluidizanta a secretiilor bronsice si cea excitanta a centrilor respiratorii.

Preparatele din aceste specii se recomanda atit in bronsitele acute, cit si in cele cronice datorita actiunii expectorante puternice si secretolitice.

Atragem atentia ca atit proportiile de planta, cit si modul de preparare si administrare trebuie respectate, deoarece prin supradozare pot avea actiune emetica, deci provocind varsaturi.

Forma cea mai simpla este infuzia.

Din doua lingurite de flori de ciubotica cucului la o cana de apa clocotita se prepara o infuzie. Dupa 10 minute se filtreaza si se indulceste cu miere sau zahar. Se beau 2-3 cani pe zi pentru adulti, in mai multe reprize pentru copii.

Din radacinile si rizomii acestor plante se prepara un decoct utilizind o lingurita radacini fragmentate la o cana cu apa la care se adauga un virf de cutit de bicarbonat de sodiu. Dupa fierbere timp de 15 minute la foc domol se completeaza apa de evaporare si se filtreaza. Se indulceste. Se beau 2-3 cani pe zi pentru adulti si o cana in mai multe reprize pentru copii.

In continuare prezentam un bun expectorant care este indicat in special in bronsitele uscate destul de frecvente.

Decoct de rizomi si radacini de ciubotica cucului 6 g/180 ml apa

Decoct de radacini de lemn dulce 5 g/120 ml apa

Infuzie de flori de ciubotica cucului si infuzie de fructe de anason 5 g/100 ml.

Dupa filtrarea decocturilor si infuziilor se adauga la solutiile extractive reunite 300 g zahar. Se adauga doua comprimate de aspririna si se fierbe la foc domol inca 5-10 minute pina la dizolvarea zaharului. Se repartizeaza siropul obtinut in doua sticle si se pastreaza la rece.

Adultii vor lua de 3 ori pe zi 2 linguri sirop, copiii intre 2-5 ani, de trei ori pe zi cite o lingurita, iar cei intre 6-10 ani, de 3 ori pe zi cite o lingura.

Este bine ca in Famacia casei sa existe o tincura de ciubotica cucului preparata din 10 g rizomi si radacini prin macerare timp de 8 zile in 10 ml alcool de 65-70 grade.

Din aceasta tinctura pentru adulti se administreaza 15-25 picaturi de trei ori pe zi. Tratamentul cu tinctura de ciubotica cucului se poate asocia cu: clorhidrat de efedrina, tinctura Thymi, extract de podbal. Tinctura de anason si cu alte extracte obtinute din plante.

Mai trebuie sa mentionam ca rizomii si radacinile de primula officinalis intra in compozitia multor produse fitoterapeutice din tarile din Europa Occidentala, insuficient valorificate la noi sub aspect fitoterapeutic. Cel mai important aspect la aceste produse terapeutice este faptul ca respectind dozele terapeutice nu s-au inregistrat efecte secundare nedorite, semne de intolerenata sau reactii adverse.

Efectele favorabile in tratamentul bronsitelor cronice, in special, sau dupa faza iritativa s-au inregistrat cu: muguri de pin din care tot in farmacia casei se pot prepara: infuzie dintr-o lingurita de muguri proaspeti sau uscati la o cana cu apa, se beau 2-3 cani pe zi indulcite cu zahar sau miere.

Siropul din muguri de pin, brad alb sau molid se prepara in felul urmator: la 100 g muguri zdrobiti macerati timp de 12 ore in 100 ml alcool de 70 grade se adauga o jumatate litru apa clocotita si se dizolva la cald pe baia de apa intr-un vas acoperit. Se completeaza apa de evaporare pina la 500 ml. Se pastreaza in sticle bine inchise. Pentru adulti se administreaza 4-5 linguri, iar pentru copiii 3 lingurite pe zi. Tot din muguri de conifere se poate prepara si o infuzie folosind o lingura muguri proaspeti sau uscati la o cana de apa. Se beau 2-3 cani pe zi indulcite cu zahar sau cu miere.

Pentru actiunea expectoranta se mai recomanda si alte plante medicinale: isopul, coada soricelului din care se prepara infuzii folosind 2 lingurite de planta la o cana cu apa din care se beau 2-3 cani pe zi. O alta infuzie cu efecte favorabile, dezinfectante, ale cailor respiratorii se prepara din 8 fructe de ienupar la o cana cu apa. Se beau treptat doua cani pe zi indulcite. Este contraindicat celor suferinzi de afectiuni renale, avind actiune iritanta.

Sub forma de decoct din plante medicinale se pot prepara extrase apoase care stimuleaza expectoratia si fluidizarea secretiilor bronsice: scaiul vinat, indicat in special in tusea convulsiva: 2-3 linguri de planta uscata la o cana cu apa: se beau 1-2 cani pe zi in mai multe reprize.

Iarba mare din ale carei radacini se separa un decoct (15 minute) folosind 2 linguri radacina maruntita la o cana cu apa. Se beau 2 cani pe zi in mai multe reprize, indulcite.

In faza mai avansata a infectiilor bronsice, deci dupa faza iritativa, se recomanda urmatoarea formula: petale de mac rosu de cimp 20 g, flori de tei 25 g, talpa gistii 20 g, frunze si flori de nalba mare 15 g, frunze de patlagina 15 g, cimbrisor 5 g. Din acest amestec de plante, o lingura pentru adulti, o lingurita pentru copii se prepara o infuzie la o cana cu apa, se beau 2-3 cani pe zi indulcite cu miere, din care ultima seara la culcare.

O alta formula in special pentru proprietatile emoliente este urmatoarea: flori de nalba, flori de tei, flori de luminarica, frunze de podbal, frunze de patlagina. Se prepara o infuzie dintr-o lingura amestec de plante la o cana cu apa. Pentru copii o cana pe zi, iar pentru adulti 2-3 cani pe zi, in mai multe reprize.

O reteta uitata, dar care da rezultate bune in faza de coctiune (coacere) a tusei din bronsitele acute si care poate fi preparata in farmacii este urmatoarea: siropus Althaeae 30 g, Liquor ammonii anisatus 5 g, Aqua distilata ad 200 ml. D.S.: intern la 2 ore o lingura.

Modul de preparare a siropului: nalba mare 5 g, apa distilata (sau fiarta si racita) 85 g, alcool etilic 15 g, p-Hidroxibenzoat de metil (nipagin) 0,10 g, zahar. In acelasi timp tratamentul medicamentos in medicina alopata consta si in utilizarea unor substante active extrase din plante cum sint: codeina, cofeina, digitalicele, corfilina si altele pentru efectele lor emoliente, expectorante si tonicardiace.

In ceea ce priveste fitoterapia vom incepe cu cele mai simple remedii. In tulburarile respiratorii propriu-zise, adeseori asociate cu tulburari circulatorii se recomanda comprese revulsive cu faina de mustar negru sau bai generale calde cu faina de mustar. In cazurile foarte grave se recomanda asistenta medicului de specialitate, care decide daca este cazul administrarii de oxigen (50 la suta) combinat cu aerul ambiant, dar in conditii de atmosfera umeda pentru a diminua expectoratia prin uscarea mucoaselor.

In bronsictaziile recente, instalate dupa o bronho-pneumopatie acuta, se urmareste diminuarea secretiei bronhice tot cu ajutorul unor substante active din plante medicinale: atropina, gaiacol, preparate pe baza de gudron vegetal etc.

In bronsita acuta, pe linga administrarea de antibiotice, daca este cazul, se recomanda un tratament extern care consta in comprese calde pe git si pe torace cu faina de mustar negru sau in lipsa cu hrean ras puse intre doua tifoane sau bai calde generale cu aceleasi plante.

In afara de coctiune, pentru a usura expectoratia se recomanda infuzii preparate din flori de ciubotica cucului sau decoct din radacinile acestor plante dupa retetele si modul de administrare descrise in subcapitolul anterior. Numai in cazul tusei spastice, chinuitoare se va recurge tot la produse farmaceutice de origine vegetala: codeina sau dionina.

In bronsita sau bronsiolita capilara, care se manifesta prin inflamatia acuta a bronhiilor si care pot fi de origine infectioasa sau alergica intilnita frecvent la copiii mici, tratamentul antiinfectios se face de obicei cu antibiotice asociate cu spamolitice, antialergice si sedative. In unele cazuri, mai grave, se recurge la lobelina (substanta activa extrasa din planta Lobelia inflata) sau cafeina (extrasa din cafea arabica) ambele produse fitoterapeutice denumite analeptice respiratorii.

Stimularea centrului respirator bulbar se poate realiza si prin bai calde pina la 39 grade-40 grade C, alternativ cu dusuri reci aplicate in special pe fata, dar care se recomanda numai la adulti.

In cazul bronhopneumopatiilor se recomanda tot aplicatii locale pe regiunea toracica cu comprese caldute cu faina de mustar negru, care se aplica o data sau de doua ori pe zi.

Starile inflamatorii ale bronsiilor alveolelor pulmonare sint datorate indeosebi unor cauze infectioase microbiene sau virale. Tratamentul fitoterapeutic detine un rol adjuvant si in functie de stadiul bolii se aplica preparate din plante medicinale specifice. Astfel, in faza initiala iritativa sint indicate specii de plante cu proprietati emoliente datorate substantelor mucilaginoase pe care le contin si specii cu actiune antimicrobiana sau antivirotica.

In faza de coctiune a tusei se recomanda preparate din plante care contin saponozide, uleiuri volatile sau substante active care favorizeaza expectoratia. Infuziile si decocturile baute calde, in jur de 40 grade C, indulcite de preferinta cu miere. Unii fitoterapeuti recomanda combinarea lor cu lapte: 1 parte lapte la 3 parti infuzie sau decoct deoarece s-au dovedit ca laptele potenteaza efectele emoliente ale infuziilor si decocturilor.

Radacina de nalba mare se spala in curent de apa 30 secunde; se taie in bucati de 1 cm si se macereaza timp de 4 ore la temperatura camerei. Se filtreaza prin tifon simplu si se adauga nipaginul dizolvat in 2 ml alcool. Se prepara un sirop adaugind la fiecare 37 g macerat filtrat de nalba mare cite 63 g zahar. Se filtreaza din nou prin tifon si se introduce in sticle mici de 100-150 ml, sterilizate in prealabil prin fierbere sau la pupinel (prin caldura uscata).

Liquor Ammonii anisatus se prepara in felul urmator: Aetheroleum Anisi 3 g, Alcohol aethylicus 77 ml, amonium hydrium solutum (hidroxid de amoniu) 20 g. Se dizolva uleiul in alcool, apoi se adauga amoniul. Se filtreaza prin vata. Din preparatul obtinut se utilizeaza cantitatea recomandata in reteta, adaugata siropului de nalba mare si apei distilate, respectiv pentru adulti la 2 ore o lingura. Pentru copiii intre 10-15 ani la 2 ore o lingurita. Miere 20 g, ulei volatil de anason 20 picaturi, se administreaza in functie de virsta de 3 ori pe zi cite o jumatate lingurita, in infectiile acute ale cailor respiratorii superioare in care tusea constituie simptomul cel mai frecvent si totodata suparator.

CUM SA NE VINDECAM CU AJUTORUL PLANTELOR SI AL ULEIURILOR ESENTIALE


Inima si sistemul circulator


Datorita sistemului circulator sîngele este transportat în tot corpul. Sistemul circulator include în componenta sa inima, vasele de sînge, precum si sistemul limfatic, care furnizeaza substante nutritive, curata venele si stimuleaza mobilitatea celulara. Nodurile de limfa localizate cu precadere în gît, la piep si la subsuoara sînt considerate a fi cei mai eficienti centri de filtrare a sîngelui. Unul dintre cele mai recomandate uleiuri esentiale pentru masaj în vederea revigorarii sistemului limfatic este cel obtinut din dafin (Laurus nobilis). Pe lînga acesta eficiente sînt citricele. În ceea ce priveste o mai buna circulatie sanguina, folositi busuioc, rozmarin, menta, sovîrv (Origanum vulgare) sau catei de usturoi. Stresul, care provoaca adesea probleme cardiace, poate fi atenuat recurgînd la un masaj cu efect sedativ. În acest caz folositi lavanda, ylang-ylang sau melisa. Prin combinarea cu sovîrvul si ghimbirul uleiurile pe care vi le-am recomandat contribuie la reglarea si normalizarea presiunii sanguine ridicate. Cercetari de ultima ora au demonstrat ca si daca doar inspiram sovîrv presiunea sanguina ridicata scade.

Musetelul, mirtul si chiparosul alina durerile provocate de umflarea excesiva a venelor, flebita sau hemoroizm.

Daca aveti pielea zgîriata sau sfîsiata, aplicati o compresa îmbibata cu suc de morcovi proaspat amestecat cu putina miere.

Leac impotriva varicelor


- 6 picaturi de cypress

- 3 picaturi de mirt

- 3 picaturi de musetel (German chamomile)

Amestecati ingredientele. Aplicati extern uleiul obtinut. Din ingredientele recomandate puteti face o alifie, prin încalzirea lor în ulei încins timp de maximum doua minute.

Paducelul si afinele întaresc inima si mentin presiunea sîngelui la nivel optim.

Importanta legumelor

Nici legumele pe care le consumam de obicei nu sînt lipsite de importanta. De exemplu, usturoiul, ceapa, piperul. Ghimbirul fie creste presiune sanguina prin limitarea debitului extern de sînge, fie scade presiune sanguina prin dilatarea venelor. Usturoiul si ceapa regleaza hipertensiunea. Iar lamîia contine cinci elemente extrem de importante, care împiedica formarea cheagurilor de sînge.

Sistemul endocrin


David Hoffman spunea: Prin complexitatea sistemului nostru mintea se întîlneste cu trupul. si asa cum constiinta este o facultate a creierului, parteneriatul dintre sistemul nervos si glandele endocrine este ca o punte ce leaga psihicul de fizic.

Glandele endocrine secreta hormoni pe care îi elibereaza direct în sînge. Asupra fiecarei celule hormonii actioneaza diferit, provocînd modificarea metabolismului celular initial.

Oboseala este probabil cea mai mare problema azi, în conditiile în care organismul nostru ar trebui sa dispuna de energie suficienta pentru ca individul sa faca fata atît serviciului, familiei, stresului cotidian, cît si mediului inconjurator din ce în ce mai poluat. A bea cafea sau a consuma alte produse pe baza de cafeina nu e decît o solutie de moment, care suprasolicita glandele ce produc adrenalina. Un remediu foarte bun pentru revitalizarea organismului suprasolicitat este oferit de conifere, mai precis de mugurii de pin si de molid. Cîteva picaturi de esenta de brad, pin sau molid turnate în cada sau folosite în timpul masajului va vor oferit o senzatie de extraordinara relaxare.

Esenta de padure pentru revigorarea organismului

- 4 picaturi de pin (Pinus sylvestris)

- 4 picaturi de molid (Picea mariana)

- 2 picaturi de lavanda

- 2 picaturi de rozmarin (stimuleaza adrenalina)

- putin ulei de masline

Pentru ameliorarea durerilor provocate de glanda tiroida nu este suficienta doar masarea zonei afectate cu ulei esential. Pe lînga acesta metoda trebuie sa tineti un regim strict si chiar sa efectuati exercitii speciale, destinate relaxarii.

Atunci cînd organismul se confrunta cu hiperaciditatea, nutritionistii naturisti ne recomanda sa consumam fructe de mare si alge. Acestea se pot servi crude sau fierte. De asemenea îmbibati o compresa cu zeama ramasa dupa ce ati fiert algele si aplicati-o pe glanda tiroida inflamata.

Sistemul digestiv


Sanatatea si vitalitatea organismului uman depinde de cît de bine asimilam substantele nutritive si cum eliminam reziduurile. Ceea ce mîncam nu este lipsit de importanta, nici cum si nici la ce ora. A lua masa într-un mediu linistit, consumînd produse proaspete si concentrîndu-ne asupra propriei sanatati constituie începutul favorabil al unei digestii armonioase. In acest caz simturile joaca un rol deosebit. Simplul miros ademenitor al unei mese apetisante, pornind de la creier, declaseaza un sir de reactii ce pregatesc stomacul.

Esentele folosite în mod curent la prepararea alimentelor, cum ar fi rozmarinul, busuiocul, coriandrul, ghimbirul, boiaua, scortisoara, chimenul, anasonul nu numai ca dau un gust special mîncarurilor, dar ajuta si la digestie. Unele plante dintre cele enumerate mai sus au proprietati curative deosebite. De exemplu, lamîia îndeparteaza migrenele si este eficienta împotriva indigestiei, rozmarinul îmbunatateste asimilarea vitaminelor de orice tip, iar busuiocul taie senzatia de greata provocata de tratamentul cu raxe X. Impotriva poftei prea mari de mîncare consumati marar si molura.

Daca suferiti de ulcer sau gastrita încercati un ceai de tei îndulcit cu miere si cu cîteva picaturi de musetel sau santal. Melisa (mierea stupului, roinita) relaxeaza muschii stomacului, îndepartînd iritatia si inflamarea.

Digestia mai poate fi îngreunata si datorita acidului hidrocloric insuficient, care are rolul de a arde proteinele. Proteinele nedigerate corespunzator nu sînt decît rezultatul consumului de alimente ce provoaca reactii alergice în organism. Piperul negru creste aciditatea stomacala. Folositi uleiuri aromate pentru a va masa zona abdomenului si a stomacului si puneti macar cinci boabe de piper negru atunci cînd gatiti.

Cel mai cunoscut leac împotriva greturilor este ghimbirul în amestec cu menta. Fie le aplicati sub forma de ulei aromat direct pe pielea din zona gîtului si a stomacului prin masaj, fie rontaiti cite o bucatica înainte de masa. Remediul este mult mai bun decît orice alt ceai de plante sau esenta.

Ulei aromat pentru masaj

- 5 picaturi de romanita

- 3 picaturi de esenta de marar

- 2 picaturi de ghimbir

- 2 picaturi de menta

- putin ulei de masline

Amestecati ingredientele si cu amestecul obtinut masati usor abdomenul. Daca doriti sa aplicati acesta metoda în cazul unui copil, atunci veti folosi doar jumatate din cantitatea indicata.

Ceai tonic digestiv

- 1 lingurita de radacina de ghimbir

- 1/4 lingurita de coaja de scortisoara

- 1 lingurita de menta

- 1/2 lingurita de anason

Adaugati plantele într-o cana si turnati peste ele apa fiarta. Apa fiarta are proprietatea de a extrage esenta ierburilor. Beti cîte o ceasca la 30 de minute dupa ce ati luat masa.

Bere naturala din ghimbir

- 3 cesti de ceai tonic digestive (vezi reteta de mai sus)

- 1/4 cesca de miere

- 1 ceasca de apa carbo-gazoasa

- 1 felie de lamîie

Turnati mierea în ceaiul fierbinte. Adaugati apa carbo-gazoasa si lamîia înainte de servire.

Boli de ochi si de urechi


Uleiul de lavanda sau ceaiul de tei au efect antiseptic daca sînt diluate cu ulei de masline. Folositi un astfel de preparat pentru a masa centrii nervosi de la tîmple sau de la baza gîtului. Puteti masa si zona din jurul urechii, dar niciodata sa nu turnati uleiul în ureche. Daca urechea va este afectata datorita unei infectii în gît, faceti cît de des puteti o gargara cu ceai de musetel. Compresele cu apa fierbinte atenueaza durerea. Totdeauna sa tratati ambele urechi, chiar daca numai una dintre ele este infectata.

Usturoiul este antibacterian. Reduce vizibil inflamatiile provocate de o simpla infectie.

Esenta pentru masajul extern al urechii

- 3 picaturi de lavanda

- 3 picaturi de esenta de tei

- 6 picaturi de romanita (musetel)

- un pic de ulei de masline

Masati urechea de jur împrejur, coborînd usor pe gît. Îmbibati putina vata sau bumbac cu doua picaturi de esenta si puneti-o în ureche. Daca doriti sa aplicati acesta metoda în cazul unui copil, atunci veti folosi doar jumatate din cantitatea indicata.

Pentru ochii inflamati

Cel mai folosit remediu este aplicarea de comprese îmbibate cu esenta de lavanda, musetel, ceai negru sau apa de trandafiri. Lasati compresa sa absoara uleiul fiebinte si cînd e potrivita ca temperatura aplicati cite un tampon pe fiecare ochi, dupa care înveliti-va capul într-un batic sau cîrpa de bumbac.

Sistemul nervos


Prin sistemul nervos se asigura legatura intrinseca dintre psihic si fizic. Totdeauna o problema în plan mental sau emotional va avea consecinte asupra starii generale de sanatate. În situatiile de stres maxim va recomandam sa beti un ceai de musetel sau melisa cu esenta de iasomie. Împotriva insomniilor datorate agitatiei mentale si suprasolicitarii fizice de peste zi cel mai indicat este ceaiul de sovîrv si masarea tîmplelor cu ulei aromat de ylang-ylang sau valeriana.

Reteta contra depresiei

- 3 picaturi de lavanda

- 2 picaturi de sovîrv

- 2 picaturi de ylang-ylang

- 1 picatura de romanita

- un pic de ulei de masline

Amestecul obtinut se poate folosi atît ca ulei de masaj, cît si ca gel de dus. Este un remediu eficient împotriva depresiilor si a starilor de nervozitate.

Leac pentru nevroza

- 5 picaturi maghiran

- 3 picaturi de romanita

- 2 picaturi de lavanda

- un pic de ulei de masline

Folositi amestecul obtinut pentru a va masa tîmplele, zona urechilor si a gîtului.

Complexitatea biochimica a uleiurilor esentiale (majoritatea dintre ele nu pot fi produse pe cale sintetica) le permite sa actioneze nu numai asupra unui singur organ bolnav. Fie ca se folosesc sub forma de ceaiuri, uleiuri, tincturi, pastile sau betisoare parfumate, plantele se bucura de o intrebuintare din ce în ce mai larga în medicina de azi, în conditiile în care proprietatile lor terapeutice sînt unanim recunoscute si apreciate.

Importanta uleiurilor esentiale

Concentratia uleiurilor esentiale este extrem de mare. Cam de 50 de ori mai puternica decît concentratia ierburilor din care s-au extras esentele. Astazi numai 5 la suta dintre uleiurile esentiale se folosesc în aromoterapie. Proprietatile pe care acestea le detin acopera o gama foarte variata. Ele se pot întrebuinta în scop terapeutic pentru relaxarea muschilor (maghiran si piper negru), reglarea digestiei (menta), stimularea circulatiei sanguine (rozmarin si busuioc-basilica), regenerarea celulelor bolnave (lavanda), refacerea metabolismului (ienupar si citrice), întarirea imunitatii (musetel, usturoi, lavanda).

Sapte uleiuri esentiale de baza în medicina naturista

- Lavanda: antiviral, antibacterial, întareste imunitatea

- Musetel: antiinflamator, antialergic, digestiv, relaxant, antidepresiv

- Maghiran: antispasmodic, antiinflamator, antiseptic

- Rozmarin: stimuleaza si fluidizeaza circulatia sanguina, atenueaza durerile acute

- Chiparos: stimuleaza si fluidizeaza circulatia sanguina, antiinflamator, efect laxativ

- Menta: digestiv, antiseptic, elibereaza sinusurile

- Eucalipt: antiviral, antibacterian, tonifiant, efect laxativ

- Scortisoara: antiviral, antibacterian, tonifiant

Efectul probiotic al terapiei cu uleiuri esentiale

Spre deosebire de antibiotice, care au adesea efecte secundare neplacute, uleiurile esentiale au calitatea de a omorî bacteriile fara a distruge în vreun fel flora intestinala. Acesta este de altfel un prerogativ exclusiv al însanatosirii pe cale naturala, ramînînd în continuare un mister de nedezlegat pentru cercetatori.

Uleiurile actioneaza direct asupra organismului bolnav

Imediat ce se aplica pe piele mai ramîne în aer o aroma ce aminteste de esenta plantei folosite ca tratament. Dar spre deosebire de rapiditatea procesului de absorbtie, uleiul este eliminat din corp abia peste cinci-sase ore sau chiar mai mult. Un alt avantaj consta în faptul ca tratamentul se aplica extern, direct asupra zonei suferinde, fara a mai fi necesar ca uleiul sa traverseze tot corpul pacientului pentru a ajunge la locul indicat.

Legume, fructe si plante in tratamentul unor afectiuni


Caisele


Aceste fructe reprezinta un foarte bun echilibrant nervos, ele fiind fructe nutritive, antianemice si care constituie un foarte bun calmant pentru sistemul nervos, iar consumul lor in stare proaspata reprezinta un excelent aperitiv antistringent, dar si in stare uscata caisele au efecte laxative.

In consumul intern, caisele sint recomandate pentru a combate astenia fizica, anemia, insomniile si rahitismul, iar in functie de starea in care sint consumate, proaspete sau uscate, se pot folosi in cazul constipatiei sau, in cazuri opuse, si al diareei.

Extern, caisele se pot folosi si in cosmetica, reprezentind un foarte bun tonifiant al fetei.

In uzul intern, caisele se pot consuma proaspete, in compoturi sau sucul obtinut din aceste fructe.

In uzul extern, pentru cosmetica, este recomandata folosirea fructului sau a pulpei zdrobite, intinse pe fata.

Nucile


Aceste fructe inlatura efectele tulburarilor psihice, iar pentru a combate nevrozele se poate prepara o infuzie din doua-trei linguri de pulbere de frunze uscate si bine maruntite de nuc, peste care se toarna o cana cu apa clocotita (250 ml). Dupa ce se lasa acoperita aproximativ un sfert de ora, se strecoara si se beau doua-trei linguri in fiecare zi. Nevroza reprezinta un complex de tulburari psihice, care apar in special in urma suprasolicitarii sistemului nervos. In general, dupa caracterele tulburarilor, se pot deosebi mai multe tipuri de nevroze.

Neuroastenia sau nevroza astenica este unul din aceste tipuri si se caracterizeaza prin cefalee si insomnie. Un alt fel de nevroza este si psihastenia, in care tulburarile de care sufera bolnavul sint mai ales fobiile care ii dau acestuia o senzatie permanenta de frica si de neliniste. Nevroza isterica se caracterizeaza printr-o complexitate variabila de tulburari psihice, motorii si viscero-vegetatie, iar impotriva nevrozelor se mai poate prepara o infuzie dintr-o lingurita de pulbere de frunze de rozmarin, peste care se toarna 200 ml de apa clocotita.

Se lasa acoperita timp de 10-12 ore si apoi se strecoara, dupa care se consuma o lingura la trei ore.

Bananele


Bananele sint cele mai eficiente tratamente impotriva insomniei, afirma autorii unui studiu de combatere a stresului realizat pe un site de Internet. Potrivit acestui studiu-ancheta, aproape jumatate, 40 la suta din totalul insomniacilor, sufera cel mai mult in noaptea de duminica, fata de numai 16 la suta pentru care cea mai chinuitoare noapte este cea de simbata ori 11 la suta care au mari probleme vinerea si numai 5 la suta din cei chestionati sufera de insomnie cel mai mult martea, miercurea sau joia.

Cele mai bune remedii sint bananele, afirma aceeasi persoana autorizata. O alta explicatie a noptilor de duminica in care se accentueaza aceste probleme o reprezinta alcoolul consumat in zilele dinaintea acesteia, dar este posibil sa fie vorba si de intreruperea rutinei, pentru ca un somn bun este legat si de o rutina bine stabilita, care in cursul week-end-ului este deseori bulversata.

Papadia


Papadia ajuta la controlul cantitatii de colesterol din singe. Astfel se poate prepara o infuzie din una-doua lingurite din radacina de papadie si partea aeriana la o cana de apa clocotita (250 ml). Se consuma doua-trei cani in fiecare zi, inaintea meselor principale, timp de trei saptamini.

Colesterolul este o substanta de natura lipidica, care se gaseste in mod normal in singe, in proportie de 180-220 g la mie, iar cresterea in mod exagerat a cantitatii de colesterol peste limita maxima are drept urmare aparitia aterosclerozei si a hipertensiunii arteriale.

Pentru reducerea cantitatii de colesterol din singe se pot folosi si alte plante medicinale, cum ar fi: brusturele, ciresul, visinul, fasolea, mesteacanul, paducelul, patlagina, rostopasca etc. Pentru a preveni cresterea cantitatii de colesterol in singe mai este indicat sa se prepare o infuzie din doua linguri de frunze de mesteacan la o cana de apa de 250 ml, iar in cursul racirii se adauga pentru neutralizare un virf de cutit de bicarbonat de sodiu, dupa care se beau una-doua cani de ceai pe zi. Cresterea cantitatii de colesterol in singe se poate preveni si cu ajutorul anghinarei, astfel: se prepara o infuzie dintr-o lingura de frunze de anghinare la 500 ml de apa. Jumatate din produsul astfel obtinut se consuma dimineata pe stomacul gol, dupa care se sta in repaus, pe partea dreapta, culcat in pat, timp de 30 de minute, iar restul, adica cealalta jumatate, se consuma in parti egale, cu circa 20-30 de minute inainte de mesele principale. Se urmeaza aceste cure de tratament timp de cite 20-30 de zile, cu pauze de cite o luna, efectul acestui tratament fiind dintre cele mai bune.

Mierea de albine


Amestecata cu zer este utila ca remediu impotriva extenuarii, iar trei linguri cu miere de albine si un pahar cu zer sint eficiente impotriva insomniei. Organismul uman este capabil sa suporte oboseala psihica si fizica pe o durata lunga de timp, dar pentru ca performantele sale sa fie repede restabilite, trebuie sa i se acorde, cei drept mai rar sau din cind in cind, cite un ragaz de odihna si relaxare. Medicii spun ca insomnia si stresul, fara faze de refacere, pot deveni critice pentru sanatatea noastra, iar unul din cele mai cunoscute remedii pentru extenuare este si amestecul de miere de albine cu zer. Acesta din urma, zerul, contine toate substantele vitale existente in lapte, iar mierea de albine reda energia consumata. Intr-un pahar mare cu zer de 200 ml se adauga trei lingurite cu miere de albine, iar lichidul trebuie baut incet, in cantitati mici.

Uleiul de masline


Uleiul de masline calmeaza durerile de ficat, iar aceste dureri in zona ficatului pot aparea atit din cauza excesului de alimente sau alcool, cit si pe fond psihic, din cauza stresului. Medicii naturisti recomanda pentru calmarea durerilor de ficat uleiul de masline, iar din acesta trebuie bauti zilnic 50 ml, cite o lingura la fiecare jumatate de ora, dar se poate ajunge si la 300 ml pe zi in cazul unei crize acute. Senzatia de durere se diminueaza treptat, pina la disparitia totala.

Ceapa verde


Cepa verde este recomandata de medici in nevrozele de primavara datorita continutului in potasiu, care are un rol aparte in relaxarea nervoasa. De asemenea, ceapa verde este buna pentru tratarea deficientelor hepatice si in litiaza biliara, in problemele renale si de eliminare a toxinelor, cum ar fi: uree, cloruri; in reumatism datorita continutului de potasiu necesar tesutului de lichid sinovial si in regenerarea radacinii firului de par datorita continutului specific de vitamine. De multe ori, femeile nu evita a folosi frunzele de ceapa verde pentru tratarea unflaturilor fetei, dar si pentru tratarea varicelor.

Secretul cepei verzi se afla in frunze, iar cercetatorii spun ca, daca in urma cu un secol se credea ca efectele benefice ale cepei provin din bulbul sau, recent s-a demonstrat ca frunza de ceapa detine mult mai multe substante benefice. Frunza verde a cepei de primavara are un bogat continut de radicali liberi, substante foarte reactive chimic ce faciliteaza absorbtia unor aminoacizi esentiali din proteinele animale. Acesti radicali liberi, spre deosebire de cei rezultati in organism din reactiile metabolice, sint total netoxici si inofensivi, iar medicii fiziologi au demonstrat ca un consum sporit de frunze verzi de ceapa, timp de o suta de zile, creste eficacitatea metabolismului hepatic cu peste 70 la suta, dar totusi trebuie reamintit ca proteinele sint cele mai importante substante din organism, pentru ca ele constituie suportul lui organic cu bune rezultate.

Pentru varsat de vint


n se face un decoct din doua lingurite de pulbere de radacina de Amareala (Polygala Vulgaris) care se fierb intr-o cana de lapte dulce de 200 ml. Se fierbe timp de cinci minute la foc mic, apoi se ia de pe foc si se lasa sa se infuzeze timp de 10-15 minute. Se strecoara si se ung partile afectate de mai multe ori pe zi, folosindu-se un tampon de vata medicinala;

n se procura urmatoarele plante de la PLAFAR: dafin, rasina de brad, 2 g de radacina de stinjenel, frunze de nuc, cimbrisor, tataneasca, papadie si patlagina, in total sa fie 100 g de plante, care se amesteca bine si se pun intr-un borcan. Se toarna deasupra un litru si jumatate de votca si se lasa la macerat timp de 15 zile, zilnic se amesteca acest amestec de plante cu o lingura din lemn. Borcanul sa fie legat cu o folie de plastic, iar dupa 15 zile se strecoara si se pune lichidul in sticle mici, dupa care se tamponeaza fata cu acest extract de trei-patru ori pe zi. Seara se va tampona fata cu extract de sunatoare, iar tamponul sa fie din pansament steril din doua foite. Rezultatul acestui tratament va fi eficace dupa doua-trei saptamini;

n se foloseste Bitterul suedez astfel: se umezesc zilnic, dimineata si seara inainte de culcare, locurile afectate, timp de 40 de zile, dupa care semnele de varsat de vint vor disparea. Acest tratament se poate aplica si pentru semnele si cicatricele diverse de pe corp si fata.

Pentru diabet


Se fac cure de cite trei saptamini cu varza acra, timp in care in fiecare dimineata se consuma pe stomacul gol o salata facuta dintr-o varza acra de marime mijlocie, iar in timpul tratamentului nu se va renunta la dieta diabetica stabilita de catre medic. De regula, sint necesare doua-trei cure cu pauze intre ele de cite trei saptamini, dublate de analiza glicemiei periodic, ce va indica la final valoarea acesteia normala.

Hemoragia


Hemoragia reprezinta iesirea singelui din vase si trecerea in tesuturi (hemoragii interne) sau in afara organismului (hemoragii extene).

Pentru hemoragiile interne se va apela intotdeauna si de urgenta la medic, iar pentru cele externe usoare se utilizeaza plantele medicinale naturiste cu efecte homeostatice, care contin taninuri si vitamina K.

In cazul unei hemoragii externe se poate prepara o infuzie din una-doua lingurite de flori de ciubotica-cucului la o cana de apa clocotita de 250 ml. Se lasa sa se raceasca si apoi se pun cataplasme pe locurile afectate. Tot din aceeasi planta se poate prepara un decoct dintr-o lingurita de radacini maruntite, la o cana de apa (150 ml). Ca si in cazul infuziei, se pun cataplasme pe zonele afectate, iar in cazul hemoragiilor externe se mai poate prepara si o infuzie din doua lingurite de flori de coada-soricelului la o cana cu apa clocotita (250 ml). Dupa ce se raceste, se pun cataplasme pe locurile afectate de hemoragie. Alte plante medicinale naturiste care pot fi folosite in cazul hemoragiilor externe sint: alunul, brusturele, patlagina, porumbul, salcia, urzica, stejarul etc.

Acufenele


Zgomotele pe care le avem adesea in ureche sau pe care credem ca le auzim sint pe cit de stranii, pe atit de neplacute, iar prezenta lor poate sa modifice caracterul pacientului, sa antreneze oboseala, instabilitate, insomnie, tulburari de concentrare, anxietate, stare de stres, nervozitate etc.

Huruit ca de motor, tiuituri, pocnituri etc., toate acestea sint senzatii sonore denumite acufane. Exista acufane exceptionale, care se traduc prin zgomote de origine vasculara, articulara sau musculara ce pot fi percepute atit de pacient, cit si de medic, dar si acufane subiective, ce pot fi percepute doar de pacient, pe care nici un examen de specialitate nu poate sa le depisteze. In cazurile simple, poate fi vorba despre un dop de ceara sau de o inflamare a trompei lui Eustache. Diabetul, hipertensiunea arteriala si ateroscleroza pot leza celulele senzoriale ale urechii interne, antrenind acufane, iar medicul specialist studiaza capacitatile auditive si stabileste pentru fiecare pacient, de la caz la caz, un tratament adecvat al cailor auditive centrale, care memorizeaza acufanele: medicamente, stimulatori electrici, atenuatori de zgomote etc.

bravo alina...........multumim pentru informatii!

cu placere!!!!!!!!!!
oricand mai am timp mai citesc si va mai pun.
mai am si in calculator si sunt super.o sa vi le pun si pe alea!!!!!!!!!!!

bravo...........mai asteptam!

alina