Sfintele sarbatori de Paste!

hai sa vorbim aici despre ce inseamna Sfintele sarbatori de Paste pentru noi, pentru familia noastra.........traditii, obiceiuri, semnificatii!

stiu si eu cateva traditii si obiceiuri de Paste.........poate ma ajutati si voi cu altele!

- In momentul in care intra in casa, capul familiei afuma cu lumanarea de la Inviere semnul crucii pe "mester - grinda" (barna transversala), ceea ce facea posibila aflarea vechimii unei case dupa numarul de cruci afumate pe care le avea in "casa cea mare".

- Dupa o scurta perioada de odihna, toti membri familiei se aseaza la prima masa festiva de Paste, dar nu inainte de a se spala, inca o data, in mod ritual, cu oul rosu si banul de argint. Festivitatea este deschisa de cel mai varstnic barbat din familie care ciocneste primul ou rosu cu sotia sa, apoi ciocneste oua cu toti ceilalti.

- Fiecare membru al familie trebuie sa manance mai intai un ou sfintit dupa care consuma din toate bucatele sfintite la biserica. Abia dupa aceasta se poate manca din celelalte feluri de mancare asezate din abundenta pe masa festiva.


- Ciocnitul oualor rosii se face cu solemnitate si cu respectarea unor reguli precise: persoana mai in varsta, de obicei barbatul, loveste violent "capul" oului tinut de partener, in timp ce rosteste "Hristos a Inviat" iar partenerul ii raspunde "Adevarat a Inviat". In prima zi, duminica, ouale se ciocnesc "cap la cap", a doua zi, "husca la husca" iar in cea de-a treia zi, si "burta in burta".

Istoria Pastelui
Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului. De Pasti se sarbatoreste Invierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Duminica - a treia zi dupa Scripturi- femeile purtatoare de mir au gasit mormantul gol. Mormantul era gol pentru ca Hristos Inviase. Impotriva lor, a tuturor, a celor care L-au acuzat si batjocorit de atunci si pana astazi, numit in deradere Regele Iudeilor, rege incoronat cu spini, rege al carui tron era o Cruce, parasit de ai Sai, pazit sub grea si rece lespede de piatra, Hristos a izbandit cea mai stralucita biruinta ce s-a vazut vreodata: biruinta asupra mortii si asupra rautatii omenesti. Aceasta biruinta a putut fi tagaduita, dar nu I-a putut fi smulsa niciodata.

Hristos a Inviat si a biruit, pentru El si pentru noi. Credem si biruim prin Moartea si Invierea lui Hristos, murim pentru a invia si inviem pentru a trai in veci cu Hristos. Prin suferinta si moarte ne bucuram de Inviere; prin Inviere ne bucuram si triumfam in triumful lui Hristos, ca triumf al nostru. El a murit pentru noi si a triumfat pentru noi. In Moartea Lui sta mantuirea noastra, in Invierea Lui sta biruinta noastra.

De la Pesach-ul evreiesc la Pastele crestinesc

Sarbatoarea Pastelui poate fi asociata si cu primavara. Retrezirea naturii la viata simbolizeaza noua viata pe care crestinii au castigat-o prin crucificarea si Invierea lui Iisus. Pastele crestin este similar cu doua traditii antice: una evreiasca si alta pagana. Ambele traditii sarbatoresc Invierea, trezirea la viata.

Pastele crestin deriva din Pastele evreiesc, numit Pesach. Pesach este cuvintul de origine al cuvintului Pasti. Pentru prima data, Pastele a fost sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. In aceasta data, evreii au parasit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura in cartea Exod (Iesirea) din Vechiul Testament ne ofera instructiunile date de Dumnezeu pentru sarbatorirea Pastilor in timpul lui Moise. Evreii din antichitate isi aminteau de faptul ca Dumnezeu i-a salvat din robia in care se aflau in Egipt.

In ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reinnoit legamantul facut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un om (Moise), ci prin Fiul Sau, Iisus Hristos. Legamantul cel nou nu mai este un legamant facut doar cu evreii, ci cu toate popoarele care vor sa primeasca iertarea pacatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. Legamantul cel vechi purta sigiliul sangelui unui miel care trebuia sacrificat de Pasti dupa instructiunile date de Dumnezeu.

Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi, cu sangele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau acestia. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intii nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa singele mielului. In casele israelitilor nu a murit nimeni pentru ca acestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus singele mielului pe usile lor. Singele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu.

In Noul Testament, mielul injunghiat a fost Mintuitorul Iisus, iar singele care a curs pe cruce este sangele lui rascumparator.
La Cina cea de Taina, in noaptea cand a fost tradat, inainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoarea Pastelui nou testamental, dupa porunca data de Dumnezeu.

Sursa: Sarbatorile la romani, vol. II, Ed. Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1994

Simboluri pascale
Lumanarea de Inviere

In noaptea Invierii, fiecare gospodar sau gospodina, fiecare ins, mic sau mare, tanar sau batran, care ia parte la Inviere trebuie sa aduca cu sine si o lumina pe care o aprinde si o tine aprinsa in tot timpul savarsirii Sfintei Invieri. Dupa Inviere, fiecare se intoarce cu lumina aceasta, numita in cele mai multe parti lumina Invierii, aprinsa acasa. Dupa ce pasesc peste prag, se inchina, iar apoi sting lumanarea in grinda, afumand-o pe aceasta in semnul crucii. Dupa numarul acestor cruci se socoteste numarul anilor de cind e casa sau cati ani s-a trait in ea.

Lumanarea e pastrata cu cea mai mare sfintenie tot anul pentru a o avea la indemana si a o putea aprinde la intamplari primejdioase. In unele zone, cu lumina Invierii se afuma vitele. In Banat exista datina sa se foloseasca lumina aceasta si de catre fetele cele mari pentru a fi bine vazute cind se duc la jocuri. Cind rosteste preotul intiia oara cuvintele Hristos a Inviat!, fetele batrane care asista la Inviere soptesc: Eu sa joc inainte, pentru a se marita. Tot atunci, vinatorii zic: Vinat prind, iar pescarii: Peste prind, in credinta populara existind traditia ca, rostind cuvintele, vor avea in decursul anului spor la vinat si la pescuit.


Crucea

Este simbolul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, simbolul jertfei lui Iisus Hristos pentru salvarea omenirii. Crucea a fost declarata ca simbol al crestinatatii de catre imparatul Constantin, in cadrul Consiliului de la Niceea, in anul 325 dupa Hristos.

Ouale "rosii"

Ouale simbolizeaza mormintul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la invierea sa din morti. De aceea, cind sparg ouale prin ciocnire, dar si cind se saluta crestinii isi spun: "Hristos a inviat! Adevarat a inviat!". Culoarea rosie a oualelor simbolizeaza singele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mintuirea lumii. Exista credinta ca cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. Ouale simbolizeaza si reintinerirea, primavara. In Egiptul antic, oul era simbolul legamantului vietii si reprezenta, totodata, sicriul ori camera mortuara. In traditia populara de la noi, ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, te apara de rele.

Originea colorarii oualor se pierde în negura epocii precrestine, din timpurile cand Anul Nou se sarbatorea la echinoctiul de primavara. Ele erau date în dar, ca simbol al echilibrului, creatiei si fecunditatii. Si la romani, colorate în rosu, ouale faceau parte dintre darurile sarbatorii lui Janus si erau folosite la diferite jocuri si ceremonii religioase. Obiceiul colorarii oualor s-a transmis crestinilor si este înca practicat mai ales la popoarele Europei si Asiei. Spre deosebire de alte tari ale Europei, unde obiceiul s-a restrans sau a disparut, la romani a înflorit, atingand culmile artei prin tehnica, materiale, simbolica motivelor si perfectiunea realizarii.

Ouale "incondeiate" ("impistrite" sau "muncite") s-au constituit, la romani, intr-o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, integrandu-se intre elementele de o deosebita valoare ale culturii spirituale populare, care definesc particularitatile etnice ale poporului nostru. Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se înrosesc ouale de Pasti si de ce ele au devenit simbolul sarbatorii Invierii Domnului. Cea mai raspandita relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a pus cosul cu oua langa cruce si acestea s-au înrosit de la sangele care picura din ranile lui Isus. Domnul, vazand ca ouale s-au înrosit, a spus celor de fata: "De acum înainte sa faceti si voi oua rosii si impestritate intru aducere aminte de rastignirea mea, dupa cum am facut si eu astazi".

Ciocnitul oualor semnifica sacrificiul divinitatii primordiale si se face dupa reguli precise: persoana mai în vârsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mâna de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula <>, la care se raspunde <>.

Pasca

Gospodinele coc, o singura data pe an, de Sfintele Pasti, pasca. Aceasta are o forma rotunda, pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Avand la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit.

Mielul

Mielul il simbolizeaza chiar pe Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Mielul este simbolul lui Iisusi in intreaga traditie crestina. Rugaciunile pentru binecuvantarea mieilor dateaza din secolul al VII-lea. Ulterior, mielul fript a devenit un fel principal pe masa de Paste a tuturor crestinilor. În Europa sunt foarte populari si mieii din unt, paste sau zahar.

Iepurasul

Se presupune ca Iepurasul de Pasti isi are originea in credintele pre-cristiane ale fertilitatii. Iepurele, cel mai fertil animal, era vazut ca un simbol al renasterii intregii naturi in aceasta perioada a primaverii. Prima aparitie a iepurasului ca simbol al Pastelui a avut loc in Germania, aparand mentionat in carti in jurul anului 1500. Primii iepurasi comestibili au fost facuti tot in Germania, la inceputul secolului 17, din aluat si zahar. In America, traditia iepurasului de Pasti care aduce cadouri oua vopsite copiilor cuminti a fost adusa de emigrantii germani. Astfel, iepurasul de Pasti a fost alaturat lui Mos Craciun in inimile copiilor din lumea intreaga.


Surse: Paste Ortodox, Sfintele Pasti,
Sarbatorile la romani, vol. II, Ed. Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1994

vin cu informatii noi!

multumesc ely...........pentru voi ce inseamna venirea sarbatorilor Pascale? unde si cu cine le petreceti? ce simtiti in acele zile?

eu una pana sa apara seby mergeam in ardeal la nasi........in iernut-tg.mures......acum..........nu am mai fost anul trecut...........si anul asta...........nu stim sigur..........dar era frumos..........toate rudele sotului meu............ptr ca soacra mea e ardeleanca..........sunt de acolo.............si nasul de de fapt varul sotului meu..........super de treaba...........acolo de sarbatori e fain cum zic ei.........mancare si beutura..........pana cazi jos..........vizite...........de la prieteni, nemuri si vecini........mergeam si la biserica cu ei.........mi-e dor..........offfffffffff

ce simt in fiecare an de Paste? pai liniste sufleteasca, frica mai mare de Dumnezeu.....credinta puternica in suflet..........speranta........

asa si noi simona.....mergeam la nasi.......la parinti.....bunici..........dar acum depinde de serviciul lui barbatumiu.........si cel mai important COPILUL....................ASTEPT SA MAI CREASCA SA NU STAU TOATA ZIUA CU GURA SI OCHII PE EL Ma intelegi?

da si mie imi place foarte mult NOAPTEA INVIERII cand veneam spre casa cu lumina ............impreuna cu sotul..........noi in oras mergeam la Inviere la man. CETATUIA

e ceva special sarbatoarea de Paste! iti lumineaza sufletul!

Multumim pt informatii,Simona!

Si noi de Paste merem la parinti...nasi de botez...la cei de cununie dak sunt disponibil...mai mult cu vizitele...eu insa nu mai simt sarbatorile (Pastele,Craciunul,Revelionul) ca atunci cand eram copil...nu stiu de ce...poate fiindca s-a pierdut mult din traditzii...cand eram copil in prima zi de Paste ieseam afara imbracata din cap pana in picioare cu haine noi...nu stiu...era special...altfel decat acum...erau si alte vremuri,ce-i drept...in fine....cam asta e...

asa este.........tin minte ca ma etalam si eu afara cu haine noi de paste....mergeam la bunici...la matusi....ce frumos era..........acuma.........s-au cam sters traditiile!

oricum ar fi pe seby vreau sa-l invat cu traditii.........nu sa treaca ca gasca prin apa!

da asa e mai fetelor..............parca simteam altfel sarbatorile..............desi in sinea mea ma simt tot un copil..................dar acum am responsabilitati, griji.............stresul a pus stapanire pe noi tineretul

asa este..........parca din cauza grijilor cotidiene uitam sa fim cu adevarat fericiti!

mama4you - Simona a scris:

oricum ar fi pe seby vreau sa-l invat cu traditii.........nu sa treaca ca gasca prin apa!

si parintii nostrii... cel putin ai mei... m-au invatat cu traditii... dar tineretea bat-o vina, imi plac mult traditiile, nu stiu de ce se duc in unele locuri, la noi la Suceava inca se mai tin destul de bine

pai sa ne spui si noua din traditiile din Suceava!

•In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele.

•In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa bine?cuvan?teaze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oran?duiala stramo?silor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model spe?cific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se asaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie. * In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agata oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

ce frumos.............multumim pentru informatii!

si se mai tin traditiile.............si in ziua de astazi?

Nu stiu sigur daca fetele se mai duc la clopotnitza, poate in satele unde traditia este sfanta,
cu cosul se tine, chiar si la Radauti si Suceva si noi mergem in fiecare an, anul acesta o sa primesc bucate sfintite de la frati, nu cred ca voi ajunge eu, la noi nu se mananca de fruct deloc in saptamana mare, bucatele le facem pe cat posibil fara sa le degustam si pana nu se vine de la biserica cu cosul sfintit nu manacam nimic, prima masa de Paste mancam ce etse in cos, si din cosul sfintit se mananca tot, nu trebuie aruncat nimic, daca ceva ramane se da la animale

o alta traditie: se pune bani de metal pe pasca si numaidecat cel putin un ou rosu, dupa ce se vine cu cosul sfintit un banut si un ou rosu se pun intr-un bol cu apa si putina agiazma, timp de 3 zile fiecare membru al familiei se spala un pic dimineta cu agiazma respectiva, cu banutul pe fata se face semnul crucii pe frunte, barbie si obraji, la fel si cu oul rosu, asta pentru a fi rumeni la fata ca si oul rosu si sincer banutul nu mai stiu pentru ce este, in ultima zi banutul il ia cel mai mic din casa, oul se pastreaza (cica nu se strica) sau daca nu se da la animale sa il manance

ana

o importanta "traditie" de care nu ati adus vorba este .....venirea iepurasului
sunt sigura ca maria o sa se obisnuiasca cu acest obicei...
pe langa ce ati mai spus voi, eu as mai adauga urmatoarele: duminica dimineata eu pun intr-un vas cu apa un ou rosu si un banut de metal....se zice ca o sa fim sanatosi si bigati tot anul...

in vinerea mare ma duceam la denie, iar preotul ne impartea flori....din cele care s-au adus ziua cand se trece pe sub masa......iar cu aceste flori faceam o coronita pe care o puneam la iconite....